indice absolut, absolut, definiție absolută, mobil dex.ro (2023)

• absolut (Adj.) (Adjectiv)
• absolut (pl.) (neutru)

ABSOLUT absolutadj., s. n., adv.I. 1.adj. Că este independent de toate condițiile și împrejurările, că nu este supus limitărilor, că nu are limite; necondiționat, perfect, perfect. ◊Monarhie absolută= forma de guvernare in care puterea legislativa, executiva si judecatoreasca sunt in mainile monarhului; Monarhie în care suveranul are putere nelimitată.2.S.n. Principiu etern, imuabil, infinit, care după unele noțiuni filozofice ar sta la baza universului. ◊ (Fil.)Spirit absolut, idee absolutăsauO fac absolut= factor de bază al universului identificat cu divinitatea.3.adj. (Pentru fenomene socio-economice legate de noțiuni de creștere sau declin cantitativ) Considerate în raport cu sine și nu în comparație cu alte fenomene similare; care se află pe treapta cea mai înaltă. ◊absolut adevarat= Adevăr care nu poate fi negat.4.adj. (matematică; a mărimilor) Valoarea sa nu depinde de condițiile în care a fost măsurată sau de sistemul la care se referă. ◊Valoare absolută= valoarea aritmetică a rădăcinii pătrate a unei mărimi.5.Adj. (Ling.; într-o frază)verb absolut= verb tranzitiv care are complementul neexprimat dar subînțeles.II.ext. (folosit pentru a forma superlativul) complet, complet; exact, exact, perfect.Absolut face Argument.◊ (întărirea unui pronume sau adverb negativ)Absolut nimeni nu a venit– Din latinăabsolutfr.absolut.(Sursa: DEX'09)

ABSOLUT absolutadj., adv.UE.Adj.1.Că este independent de orice condiții și relații, că nu este supus niciunei restricții, că nu are limite; necondiționat, perfect, perfect. ◊Monarhie absolută= forma de guvernare in care puterea legislativa, executiva si judecatoreasca sunt in mainile monarhului; Monarhie în care suveranul are putere nelimitată. ♦ (substantiv, n.) Principiu etern, imuabil, infinit care, după unele noțiuni filozofice, ar sta la baza universului. ◊ (filozofie)Spirit absolut, idee absolutăsauO fac absolut= factor de bază al universului identificat cu divinitatea.2.(Despre fenomene socio-economice legate de noțiuni de creștere sau declin cantitativ) Considerate în raport cu sine și nu în comparație cu alte fenomene similare; care se află pe treapta cea mai înaltă. ◊absolut adevarat= Adevăr care nu poate fi negat.3.(Matematică; a mărimilor) Valoarea sa nu depinde de condițiile în care a fost măsurată sau de sistemul la care se referă.Valoare absolută= valoarea aritmetică a rădăcinii pătrate a unei mărimi.4.(Ling.; fără frază)verb absolut= verb tranzitiv care are complementul neexprimat dar subînțeles.II.ext. (folosit pentru a forma superlativul) complet, complet; exact, exact, perfect.Absolut face Argument.◊ (întărirea unui pronume sau adverb negativ)Absolut nimeni nu a venit– Din latinăabsolut(cu sensul fr.absolut). (Sursa: DEX'98)

ABSOLUT adj.(op. părinți).1.Care nu este supus niciunei restricții, necondiționat. ◊Monarhie absolută= Monarhie în care suveranul are putere nelimitată. ♦ (s.n.; non-idealism obiectiv) Principiu etern, imuabil, infinit care ar sta la baza universului. ♦ (în filosofia idealistă)spirit absolut, (Idee)absolut= factor primordial al universului identificat cu divinitatea.2.Considerat în relație cu tine și nu în comparație cu alte persoane similare. ◊absolut adevarat= adevarul reprezentand cunoasterea completa a realitatii; element de cunoaștere care nu poate fi infirmat în viitor; (Am facut.)mișcare absolută= deplasarea unui corp în raport cu o referință fixă;nul absolut= cea mai scăzută temperatură posibilă (-273 °C).3.(centura.; despre dimensiuni) care nu depinde de sistemul la care se referă. ◊Valoare absolută= valoarea aritmetică a rădăcinii pătrate a unei mărimi;verbul absolut= verb tranzitiv cu complement direct neexprimat.4.Perfect, complet, perfect. //adv.Exact exact. [<lat.absolut<complet– rezolutor, cf.absolut]. (Care: DN)

Cu siguranță, da UE. adj.1.care nu aduce restricții, necondiționat.2.total, complet, perfect. ◊Adevărat~ = adevăr reprezentând cunoaşterea completă a realităţii; (miscarea fizica= deplasarea unui corp în raport cu o referință fixă;nul ~= cea mai scăzută temperatură posibilă (-273 °C).3.(centura.; despre dimensiuni) care nu depinde de sistemul la care se referă. ◊Wert= valoarea aritmetică a unui număr algebric fără semn;verb ~= verb tranzitiv cu complement direct neexprimat.II. S. N. principiu etern, neschimbător, infinit la baza universului. ♦ ceea ce există de la sine.III. adv. absolut, exact. (<lat.absolut, fr.absolut) (O oraș natal: DND)

ABSOLUT2, -to, absolutadj.1.că nu este supus niciunei restricții; nelimitat. ♢absolut adevarat= Adevăr care nu poate fi infirmat în viitor și reprezintă cunoașterea completă a lumii obiective. (În filosofia idealistă)Spirit absolut, idee absolutăsauO fac absolut= presupus factor de bază al universului, identificat cu divinitatea.2.(Despre fenomene socio-economice legate de noțiuni de creștere sau declin cantitativ) Considerate în raport cu ele însele și nu în comparație cu alte fenomene similare.3.(Matematică; a mărimilor) Valoarea sa nu depinde de condițiile în care a fost măsurată sau de sistemul la care se referă. ◊Valoare absolută= valoarea aritmetică a rădăcinii pătrate a unei mărimi.4.Perfect, complet. - D-na.absolut(lat. lit.absolut).(Care: DLRM)

ABSOLUT1adv. (Folosit pentru a forma superlativul) Complete, complete; exact / exactAbsolut face Argument.♢ (întărirea unui pronume sau adverb negativ)Absolut nimeni nu a venit♦Verb absolut folosit= verb tranzitiv folosit fără a exprima complementul. - lat. Aprinsabsolut(Care: DLRM)

ABSOLUTadj., adv.1.adj. profund, complet, plin, perfect, perfect, profund, total.(tăcere ~; întuneric ~.) 2.adv. v.Integral.3.adj. suveran, total.(Un snub ~.) 4.adj. necondiționat, sublim, suveran.(autoritatea ~.) 5.adj., adv. imperios, imperios, strict.(A fost necesar, ...) 6.adv. v.Natural.7.adv. v.La fel de. (Sursa: Sinonime)

absolut≠ relativ (Ce: Antonim)

absolutadj. m., pl.absolute;F.sg.absolutpl.absolut(Calitatea: ortografic)

absolutS.n., l.-r. artă.Absolutul;pl.absolut(Calitatea: ortografic)

Cu siguranță, daadj. (Ani.absolutneconsolidat). Necondiționat, nelimitat, deconectat de orice eventualitate:Adevărul absolut.Perfect, complet:întuneric absolut.Independent, Suveran (care „tăie și spânzură” fără a fi tras la răspundere):împărat absolutAutoritar, dominator, insensibil la [!] contradicție:caracter, ton absolut.Pur, neamestecat:alcool absolut. Protocol.spre elrelativ. Trans. Bucovia. Secţiunea 19. Teolog(saueducator) sigur,Teolog (sau educator) care și-a absolvit (terminat) studiile, dar nu și-a acceptat încă titlul (expresie ridiculizată în vechiul regat).gram. genitivsauablativ absolut,cel evidențiat în clauza principală, i. H. fără referire la niciunul dintre cuvintele sale și unde subiectul a fost înlocuit cu un participiu sau un adjectiv atributiv sau un substantiv predicativ la genitiv în greacă sau cu ablativ în romani:soarele căzând,Cand soarele apune;Întoarce-te la Ciceroîn timp ce Cicero era (sau era) consul. S.n., pl.urĭ.Munca neconditionata:adevărul absolut este Dumnezeu.Ext. Absolut, perfect, complet, complet:Virtutea îl poseda absolut; acest lucru este absolut imposibil, absolut oprit.Neapărat doar în timp ce:Trebuie să plec.(Quelle: Scriban)

ABSOLUT1 N. filoz.Principiu fundamental identificat cu Divinitatea, care este fundamentul universului; ceea ce există în sine. /<lat.absolut(Quelle: NODEX)

ABSOLUT2 ~ta (~ti, ~te)1) Care nu este limitat de nicio condiție.puterea ta. 2) care îndeplinește toate cerințele; fara defecte; complet; perfect; perfect; perfect.aud ~. 3) Care este zdrobitor.majoritate.4)rar (prin corpuri, substanțe etc.)Avand o compozitie omogena; fără impurități; pur; a curata.Alcool ~./<lat.absolut(Quelle: NODEX)

ABSOLUT3 adv.1) Absolut; complet. 2) În toate; Exact. /<lat.absolut(Quelle: NODEX)